Etica intervalului și inteligența artificială – reflecții asupra limitelor conștiinței și responsabilității în era algoritmică

Acest articol explorează conceptul de „etică a intervalului” ca spațiu de reflecție și responsabilitate între om și tehnologie, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Printr-o abordare fenomenologică și hermeneutică inspirată de Heidegger, Ricoeur și Gadamer, studiul propune o lectură ontologică a raportului dintre conștiință, algoritm și libertate. „Intervalul” este definit ca un loc al întâlnirii dintre intenție și acțiune, dintre decizie și consecință, unde se reactivează dimensiunea etică a ființei. Într-o eră dominată de automatism și eficiență, etica intervalului redeschide posibilitatea reflecției, a întârzierii semnificative și a recuperării conștiinței. Scopul cercetării este de a reinterpreta sensul responsabilității în era algoritmică, propunând o ontologie a limitei, a tăcerii și a discernământului.

Este burnout-ul o „boală ocupațională” modernă?

Burnout-ul (epuizarea profesională), o stare de stres cronic legat de muncă, caracterizată prin epuizare, cinism (depersonalizare) și eficacitate profesională redusă, a trecut de la curiozitate clinică la o preocupare generală de sănătate ocupațională. Acest articol urmărește istoria conceptuală a burnout-ului, rezumă principalele modele teoretice și abordări de măsurare și examinează de ce schimbările sociale și tehnologice contemporane (cultura digitală permanentă, munca la pachet și pe platforme, intensificarea muncii și șocul COVID-19) i-au crescut atât vizibilitatea, cât și prevalența. Se întreabă dacă burnout-ul ar trebui considerat o „boală profesională” modernă, explorând (1) puterea dovezilor care leagă expunerile la locul de muncă de acest sindrom, (2) limitele de diagnostic și măsurare și (3) implicațiile pentru prevenție, politici și medicina muncii. Articolul concluzionează că, deși burnout-ul îndeplinește multe criterii ale unei afecțiuni de sănătate determinate de ocupație, ambiguitățile definitorii, suprapunerea cu depresia și standardele de diagnostic inegale fac ca eticheta de „boală profesională” să fie imperfectă. Totuși, tratarea burnout-ului ca un pericol legitim la locul de muncă, care necesită prevenție, supraveghere și protecții legale la nivel organizațional, oferă cea mai pragmatică cale de a reduce costurile sale umane și economice.

Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești

Constantin, George (2025), Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești, Cunoașterea Științifică, 5:1, 86-104, https://www.cunoasterea.ro/scoala-ardeleana/   The Transylvanian School – The Ontology of Memory and the Re-Foundation of Romanian Cultural Being Abstract This study investigates the ontological dimension of the Transylvanian School as a foundational phenomenon of Romanian cultural identity. Through a hermeneutic reading of the works of Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, and Ion Budai-Deleanu, it proposes a philosophical interpretation of their intellectual project as … Citeşte mai mult

Petrache Poenaru: spiritul enciclopedic al modernității românești

postat în: Media 0

Petrache Poenaru – 150 de ani de la trecerea în eternitate. O celebrare a spiritului inovator românesc. La 2 octombrie 2025, în elegantul Amfiteatru Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc simpozionul omagial dedicat împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Petrache Poenaru (1799–1875), personalitate emblematică a culturii și științei românești, inventator, pedagog, inginer și vizionar al epocii moderne. Evenimentul a fost organizat de Academia Română, prin Comitetul Român de Istorie și … Citeşte mai mult

Regina Maria – Un simbol al demnității și slujirii naționale

postat în: Media 0

La 19 noiembrie 2025, Fundația Europeană Titulescu a organizat o dezbatere intitulată „Regina Maria și România”, ocazionată de lansarea volumului Regina Maria, prin puterea destinului. La 150 de ani de la nașterea ei. Evenimentul, desfășurat la sediul Fundației din Șoseaua Kiseleff nr. 47, a oferit un cadru de reflecție asupra moștenirii regale, morale și spirituale lăsate de Regina Maria și asupra relevanței sale în conștiința românească contemporană.

Știință și filosofie, 10 noiembrie

postat în: Media 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

1 6 7 8 9 10 11 12 43

Articles published according to the current editorial policy