Articol

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 1, Martie 2026

4 feb. 2026

La frontierele cunoașterii

de Vasile Tudor | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Studiul “La frontierele cunoașterii” pune în evidență valențele explicative și predictive ale modelului vortex, fiind destinat pasionaților de știință și filosofie. În acest articol științific este prezentată teoria dipolilor vortex, o concepție unitară pentru descrierea structurilor elementare ale materiei și a câmpurilor de interacțiune, aprofundarea semnificației unor mărimi fizice, justificarea dualismului undă-corpuscul și a funcției de undă, explicarea expansiunii accelerate a Universului, demonstrarea legii lui Hubble, legii lui Coulomb, legii atracției universale, relației dintre masă și energie etc. Au fost prezentate doar o parte din argumentele teoretice pentru validarea teoriei dipolilor vortex, care sunt suficiente pentru a pune în evidență valențele explicative și predictive ale acestui model științific de abordare a Existenței.

22 ian. 2026

Provocările globalizării la adresa securității naționale

de Mihaela Hușanu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Articolul de față își propune să analizeze globalizarea ca proces structural ireversibil, aflat în strânsă relație cu transformările tehnologice și cu reconfigurarea raporturilor de putere la nivel mondial, precum și să investigheze impactul acestui proces asupra securității statului-națiune din perspectiva provocărilor complexe generate de actuala eră digitală. Pornind de la principalele etape ale globalizării și de la extinderea dimensiunilor securității, demersul evidențiază modul în care interdependențele economice, politice, societale și informaționale generează vulnerabilități exploatabile în contexte de competiție geopolitică. O atenție specială este acordată Globalizării 4.0 / 5.0 și ecosistemului digital, considerate provocări majore la adresa bunei guvernări, economiei, mediului și coeziunii sociale. Metodologic, analiza se bazează pe literatura de specialitate din domeniile studiilor de securitate, comunicării și relațiilor internaționale, urmărind corelarea dintre evoluțiile tehnologice și dinamica amenințărilor hibride. Concluziile indică necesitatea dezvoltării unei culturi de securitate și a unor mecanisme de consolidare a rezilienței în societățile globalizate.

19 ian. 2026

Comunitatea Eibenthal

de Adelina Mariana Amza | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Eibenthal, numită în limba maghiară Tisafa, iar în limba cehă Jevental, este o localitate cehă așezată la 540-600 m altitudine, pe valea pârâului Tisovița, la circa 7 km distanță de drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova (numit, în trecut, drumul lui Szekeny), și la 38 km distanță de orașul Orșova. Astăzi aparține de comuna Dubova (jud. Mehedinți). Denumirea localității provine din limba germană: Eibe – tisă, plural: Eiben; thal – vale deci Eibenthal înseamnă Valea Tisei (în limba cehă Tisove Udoli).

21 dec. 2025

Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Furduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă, Cunoașterea Științifică, 5:1, 105-110, https://www.cunoasterea.ro/hartuirea-morala-si-psihologica/ Moral and Psychological Harassment (Mobbing) in All Types of Work Abstract Moral and psychological harassment at work – often called mobbing, workplace bullying or moral harassment – remains a persistent, cross-sectoral phenomenon that damages individual wellbeing and organizational effectiveness. This article reviews definitions and conceptual debates, traces historical and legal developments, summarizes prevalence and changing forms (including digital/cyber harassment), … Citeşte mai mult

19 dec. 2025

Etica intervalului și inteligența artificială – reflecții asupra limitelor conștiinței și responsabilității în era algoritmică

de George Constantin | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest articol explorează conceptul de „etică a intervalului” ca spațiu de reflecție și responsabilitate între om și tehnologie, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Printr-o abordare fenomenologică și hermeneutică inspirată de Heidegger, Ricoeur și Gadamer, studiul propune o lectură ontologică a raportului dintre conștiință, algoritm și libertate. „Intervalul” este definit ca un loc al întâlnirii dintre intenție și acțiune, dintre decizie și consecință, unde se reactivează dimensiunea etică a ființei. Într-o eră dominată de automatism și eficiență, etica intervalului redeschide posibilitatea reflecției, a întârzierii semnificative și a recuperării conștiinței. Scopul cercetării este de a reinterpreta sensul responsabilității în era algoritmică, propunând o ontologie a limitei, a tăcerii și a discernământului.

11 dec. 2025

Este burnout-ul o „boală ocupațională” modernă?

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Numărul 1, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Burnout-ul (epuizarea profesională), o stare de stres cronic legat de muncă, caracterizată prin epuizare, cinism (depersonalizare) și eficacitate profesională redusă, a trecut de la curiozitate clinică la o preocupare generală de sănătate ocupațională. Acest articol urmărește istoria conceptuală a burnout-ului, rezumă principalele modele teoretice și abordări de măsurare și examinează de ce schimbările sociale și tehnologice contemporane (cultura digitală permanentă, munca la pachet și pe platforme, intensificarea muncii și șocul COVID-19) i-au crescut atât vizibilitatea, cât și prevalența. Se întreabă dacă burnout-ul ar trebui considerat o „boală profesională” modernă, explorând (1) puterea dovezilor care leagă expunerile la locul de muncă de acest sindrom, (2) limitele de diagnostic și măsurare și (3) implicațiile pentru prevenție, politici și medicina muncii. Articolul concluzionează că, deși burnout-ul îndeplinește multe criterii ale unei afecțiuni de sănătate determinate de ocupație, ambiguitățile definitorii, suprapunerea cu depresia și standardele de diagnostic inegale fac ca eticheta de „boală profesională” să fie imperfectă. Totuși, tratarea burnout-ului ca un pericol legitim la locul de muncă, care necesită prevenție, supraveghere și protecții legale la nivel organizațional, oferă cea mai pragmatică cale de a reduce costurile sale umane și economice.

« 1 … 8 9 10 11 12 13 14 … 46 »

Articles published according to the current editorial policy