Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești

Constantin, George (2025), Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești, Cunoașterea Științifică, 5:1, 86-104, https://www.cunoasterea.ro/scoala-ardeleana/   The Transylvanian School – The Ontology of Memory and the Re-Foundation of Romanian Cultural Being Abstract This study investigates the ontological dimension of the Transylvanian School as a foundational phenomenon of Romanian cultural identity. Through a hermeneutic reading of the works of Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, and Ion Budai-Deleanu, it proposes a philosophical interpretation of their intellectual project as … Citeşte mai mult

Petrache Poenaru: spiritul enciclopedic al modernității românești

postat în: Media 0

Petrache Poenaru – 150 de ani de la trecerea în eternitate. O celebrare a spiritului inovator românesc. La 2 octombrie 2025, în elegantul Amfiteatru Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc simpozionul omagial dedicat împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Petrache Poenaru (1799–1875), personalitate emblematică a culturii și științei românești, inventator, pedagog, inginer și vizionar al epocii moderne. Evenimentul a fost organizat de Academia Română, prin Comitetul Român de Istorie și … Citeşte mai mult

Regina Maria – Un simbol al demnității și slujirii naționale

postat în: Media 0

La 19 noiembrie 2025, Fundația Europeană Titulescu a organizat o dezbatere intitulată „Regina Maria și România”, ocazionată de lansarea volumului Regina Maria, prin puterea destinului. La 150 de ani de la nașterea ei. Evenimentul, desfășurat la sediul Fundației din Șoseaua Kiseleff nr. 47, a oferit un cadru de reflecție asupra moștenirii regale, morale și spirituale lăsate de Regina Maria și asupra relevanței sale în conștiința românească contemporană.

Știință și filosofie, 10 noiembrie

postat în: Media 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

Iluzia echilibrului viață-muncă

Idealul „echilibrului viață-muncă” promite de mult timp o coexistență armonioasă între exigențele profesionale și împlinirea personală. Totuși, în lumea muncii de astăzi, hiperconectată și în rapidă schimbare, acest ideal apare din ce în ce mai mult ca o iluzie. Accelerarea tehnologică, modelele de muncă la distanță și hibride și integrarea omniprezentă a inteligenței artificiale au estompat granițele tradiționale dintre muncă și timp liber. Această lucrare explorează critic evoluția și paradoxul echilibrului dintre viața profesională și cea personală în secolul XXI, luând în considerare implicațiile economice, organizaționale și psihologice ale unei societăți în care „flexibilitatea” ascunde adesea așteptări sporite. Bazându-se pe studii contemporane despre comportamentul organizațional, sociologie și cultură digitală, lucrarea susține că acest concept trebuie să evolueze de la „echilibru” la „integrare” și „sustenabilitate”, punând accent pe limitele autodeterminate, utilizarea conștientă a tehnologiei și responsabilitatea instituțională. În cele din urmă, articolul propune că iluzia modernă a echilibrului nu reflectă un eșec al indivizilor în gestionarea timpului, ci un eșec sistemic de a recunoaște limitele umane în cadrul economiei digitale postindustriale.

1 … 9 10 11 12 13 14 15 … 46

Articles published according to the current editorial policy