Articol

7 mart. 2026

Știință și filosofie, 7 martie

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

7 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

22 feb. 2026

Economia între schimb și spoliere: O teorie binară a tranziției sistemice de la Gesellschaft la Gemeinschaft Oligarhic

de Eusebiu Jean Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Acest articol își propune să construiască un cadru teoretic integrativ și un instrument analitic pentru diagnosticarea tranziției patologice a economiilor moderne de la un sistem de coordonare bazat pe schimb voluntar, reciprocitate impersonală și stat de drept (modelul Gesellschaft), către un sistem extractiv bazat pe captură instituțională, privilegiu de grup și extragerea de rentă (modelul Gemeinschaft Oligarhic). Lucrarea urmărește nu doar descrierea acestei tranziții, ci și identificarea mecanismelor structurale și a indicatorilor cantificabili care semnalează punctele critice de basculare, în viziunea psihologiei sociale.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 1, Martie 2026

9 feb. 2026

Interdisciplinaritate și responsabilitate epistemică în societatea contemporană: Repere tematice pentru o cunoaștere integrativă

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 5 | 0

Într-o epocă în care ritmul transformărilor depășește adesea ritmul reflecției, miza unei reviste științifice nu mai este doar aceea de a informa, ci de a orienta. Volumul 5, Numărul 1 al revistei Cunoașterea Științifică își asumă această responsabilitate: pune în dialog discipline, metode și sensibilități diferite pentru a răspunde unei întrebări comune — cum rămânem umani într-o lume tot mai complexă, mai conectată și mai automatizată?
Textele reunite în acest număr nu oferă certitudini simpliste. Ele construiesc, dimpotrivă, un spațiu al nuanței: între progres și prudență, între performanță și echilibru, între memorie și viitor, între calcul și conștiință. Avem în față un dosar intelectual dens, în care științele naturale, sociale, formale și filosofia converg către aceeași idee: cunoașterea autentică este una integratoare.

9 feb. 2026

Inteligența artificială: acceleratorul noii generații de soluții de Business Continuity

de Magdalena Tănasie | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe formale, Volumul 5 | 0

Într-un peisaj digital marcat de interdependențe complexe, continuitatea operațională necesită o schimbare de paradigmă. Trecem de la soluțiile tradiționale de Business Continuity (BC) și Disaster Recovery (DR) — predominant reactive și axate pe infrastructură — către sisteme inteligente, proactive. Inteligența Artificială (AI) acționează astăzi ca un catalizator esențial, capabil să prevină întreruperile și să optimizeze performanța în timp real.

8 feb. 2026

Psihoterapia ca neuroarhitectură: Cum reproiectăm creierul prin neuroplasticitate

de Eusebiu Jean Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Acest articol de sinteză își propune să ofere o trecere în revistă comprehensivă și sistematizată a fundamentei neurobiologice a schimbării terapeutice, prin integrarea cunoștințelor actuale din domeniul neuroplasticității cu practica psihoterapeutică. Scopul principal este de a demonstra modul în care intervențiile psihoterapeutice intenționate, transpuse într-un cadru clinic coerent, activează și direcționează procesele naturale de reproiectare a creierului, transformând terapeutul într-un „neuroarhitect” al schimbării. Articolul urmărește, de asemenea, să ofere un cadru conceptual pentru organizarea factorilor terapeutici esențiali care optimizează plasticitatea adaptivă.

« 1 … 7 8 9 10 11 12 13 … 46 »

Articles published according to the current editorial policy