2025 - Cunoașterea Științifică

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 1, Martie 2026

21 dec. 2025

Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Furduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă, Cunoașterea Științifică, 5:1, 105-110, https://www.cunoasterea.ro/hartuirea-morala-si-psihologica/ Moral and Psychological Harassment (Mobbing) in All Types of Work Abstract Moral and psychological harassment at work – often called mobbing, workplace bullying or moral harassment – remains a persistent, cross-sectoral phenomenon that damages individual wellbeing and organizational effectiveness. This article reviews definitions and conceptual debates, traces historical and legal developments, summarizes prevalence and changing forms (including digital/cyber harassment), … Citeşte mai mult

19 dec. 2025

Etica intervalului și inteligența artificială – reflecții asupra limitelor conștiinței și responsabilității în era algoritmică

de George Constantin | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest articol explorează conceptul de „etică a intervalului” ca spațiu de reflecție și responsabilitate între om și tehnologie, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Printr-o abordare fenomenologică și hermeneutică inspirată de Heidegger, Ricoeur și Gadamer, studiul propune o lectură ontologică a raportului dintre conștiință, algoritm și libertate. „Intervalul” este definit ca un loc al întâlnirii dintre intenție și acțiune, dintre decizie și consecință, unde se reactivează dimensiunea etică a ființei. Într-o eră dominată de automatism și eficiență, etica intervalului redeschide posibilitatea reflecției, a întârzierii semnificative și a recuperării conștiinței. Scopul cercetării este de a reinterpreta sensul responsabilității în era algoritmică, propunând o ontologie a limitei, a tăcerii și a discernământului.

11 dec. 2025

Este burnout-ul o „boală ocupațională” modernă?

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Numărul 1, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Burnout-ul (epuizarea profesională), o stare de stres cronic legat de muncă, caracterizată prin epuizare, cinism (depersonalizare) și eficacitate profesională redusă, a trecut de la curiozitate clinică la o preocupare generală de sănătate ocupațională. Acest articol urmărește istoria conceptuală a burnout-ului, rezumă principalele modele teoretice și abordări de măsurare și examinează de ce schimbările sociale și tehnologice contemporane (cultura digitală permanentă, munca la pachet și pe platforme, intensificarea muncii și șocul COVID-19) i-au crescut atât vizibilitatea, cât și prevalența. Se întreabă dacă burnout-ul ar trebui considerat o „boală profesională” modernă, explorând (1) puterea dovezilor care leagă expunerile la locul de muncă de acest sindrom, (2) limitele de diagnostic și măsurare și (3) implicațiile pentru prevenție, politici și medicina muncii. Articolul concluzionează că, deși burnout-ul îndeplinește multe criterii ale unei afecțiuni de sănătate determinate de ocupație, ambiguitățile definitorii, suprapunerea cu depresia și standardele de diagnostic inegale fac ca eticheta de „boală profesională” să fie imperfectă. Totuși, tratarea burnout-ului ca un pericol legitim la locul de muncă, care necesită prevenție, supraveghere și protecții legale la nivel organizațional, oferă cea mai pragmatică cale de a reduce costurile sale umane și economice.

3 dec. 2025

Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești

de George Constantin | postat în: Numărul 1, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Constantin, George (2025), Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești, Cunoașterea Științifică, 5:1, 86-104, https://www.cunoasterea.ro/scoala-ardeleana/ The Transylvanian School – The Ontology of Memory and the Re-Foundation of Romanian Cultural Being Abstract This study investigates the ontological dimension of the Transylvanian School as a foundational phenomenon of Romanian cultural identity. Through a hermeneutic reading of the works of Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, and Ion Budai-Deleanu, it proposes a philosophical interpretation of their intellectual project as … Citeşte mai mult

Constantin Lecca Portretul lui Petrache Poenaru

30 nov. 2025

Petrache Poenaru: spiritul enciclopedic al modernității românești

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Petrache Poenaru – 150 de ani de la trecerea în eternitate. O celebrare a spiritului inovator românesc. La 2 octombrie 2025, în elegantul Amfiteatru Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc simpozionul omagial dedicat împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Petrache Poenaru (1799–1875), personalitate emblematică a culturii și științei românești, inventator, pedagog, inginer și vizionar al epocii moderne. Evenimentul a fost organizat de Academia Română, prin Comitetul Român de Istorie și … Citeşte mai mult

19 nov. 2025

Regina Maria – Un simbol al demnității și slujirii naționale

de Silvan Covaci | postat în: Media | 0

La 19 noiembrie 2025, Fundația Europeană Titulescu a organizat o dezbatere intitulată „Regina Maria și România”, ocazionată de lansarea volumului Regina Maria, prin puterea destinului. La 150 de ani de la nașterea ei. Evenimentul, desfășurat la sediul Fundației din Șoseaua Kiseleff nr. 47, a oferit un cadru de reflecție asupra moștenirii regale, morale și spirituale lăsate de Regina Maria și asupra relevanței sale în conștiința românească contemporană.

10 nov. 2025

Știință și filosofie, 10 noiembrie

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 4, Decembrie 2025

31 oct. 2025

Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 4, Volumul 4 | 0

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

31 oct. 2025

Iluzia echilibrului viață-muncă

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Idealul „echilibrului viață-muncă” promite de mult timp o coexistență armonioasă între exigențele profesionale și împlinirea personală. Totuși, în lumea muncii de astăzi, hiperconectată și în rapidă schimbare, acest ideal apare din ce în ce mai mult ca o iluzie. Accelerarea tehnologică, modelele de muncă la distanță și hibride și integrarea omniprezentă a inteligenței artificiale au estompat granițele tradiționale dintre muncă și timp liber. Această lucrare explorează critic evoluția și paradoxul echilibrului dintre viața profesională și cea personală în secolul XXI, luând în considerare implicațiile economice, organizaționale și psihologice ale unei societăți în care „flexibilitatea” ascunde adesea așteptări sporite. Bazându-se pe studii contemporane despre comportamentul organizațional, sociologie și cultură digitală, lucrarea susține că acest concept trebuie să evolueze de la „echilibru” la „integrare” și „sustenabilitate”, punând accent pe limitele autodeterminate, utilizarea conștientă a tehnologiei și responsabilitatea instituțională. În cele din urmă, articolul propune că iluzia modernă a echilibrului nu reflectă un eșec al indivizilor în gestionarea timpului, ci un eșec sistemic de a recunoaște limitele umane în cadrul economiei digitale postindustriale.

20 oct. 2025

Personalități ale culturii românești, 65 de ani de la decesul academicianului Andrei Rădulescu

de Cristina Petrescu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 4 | 0

În conținutul articolului, autorul oferă o prezentare concisă a vieții și traiectoriei profesionale a academicianului Andrei Rădulescu – o figură distinsă și emblematică a culturii juridice românești. Magistrat extrem de respectat, a parcurs întregul cursus honorum al sistemului judiciar românesc, a fost profesor universitar de drept și a fost membru al Academiei Române din 1920, deținând funcția de președinte al acesteia între 1946 și 1948. A jucat un rol esențial în promovarea organizării și dezvoltării cercetării științifice fundamentale sub auspiciile celei mai importante instituții academice a țării. Printre contribuțiile semnificative ale academicianului Andrei Rădulescu la dezvoltarea activităților Academiei Române s-a numărat angajamentul său neclintit față de structurarea și instituționalizarea cercetării științifice fundamentale, cu accent deosebit pe domeniul juridic, în cadrul Academiei. În acest context, inițiativele pe care le-a condus au pus bazele înființării, în 1954, a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, care, din 2006, îi poartă numele în semn de recunoaștere a moștenirii sale de durată.

1 2 3 4 … 6 »

Română

Articles published according to the current editorial policy