Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVIII-a, cu participare internațională, la Muzeul Național Cotroceni
30 apr. 2026

Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVIII-a, cu participare internațională, la Muzeul Național Cotroceni

de | postat în: Media | 0

Muzeul Național Cotroceni organizează, în perioada 5-6 mai 2026, cea de a XXVIII-a ediție a Colocviului Național de Istorie, manifestare anuală de tradiție, cu tematică științifică și culturală. Subiectele abordate în cadrul evenimentului de anul acesta vor atrage atenția asupra istoriei și patrimoniului Ansamblului Cotroceni în context național, precum şi asupra unor personalități sau evenimente deosebite din istoria României, care i-au marcat evoluția. În cadrul acestei ediții a Colocviului Național de Istorie, organizat și cu participare internațională, vor prezenta comunicări … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
19 apr. 2026

Migrația – de la motorul dezvoltării globale la un important factor de criminalitate

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

De-a lungul evoluției umanității, migrația a fost principala formă de interacțiune umană între populații din diferite zone ale globului, ducând la evoluția și progresul umanității prin interacțiunea dintre inteligența umană, tehnologie, educație, religie, cultură și limbă. De asemenea, a reprezentat un mediu favorabil pentru dezvoltarea criminalității datorită tendinței umane de a extinde spațiul personal și de a evolua spre o viață mai bună. În cadrul acestui articol am realizat un studiu descriptiv al migrației la nivel global.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
13 apr. 2026

„Naționalități conlocuitoare” și viața acestora după Revoluția din 1989. Studiu de caz: Comunitatea armenilor din Botoșani.

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Evoluția unei națiuni presupune și cunoașterea trecutului pentru a evita repetarea acestuia, trecut la care au luat parte și minoritățile etnice sau naționale denumite „naționalități conlocuitoare” în anul 1948 și „minorități naționale” în anul 1952. Având în vedere prezența armenilor pe meleagurile botoșănene dinaintea existenței orașului, considerăm imperios necesar ca povestea lor să fie cât mai cunoscută atât la nivel local, cât și național. La nivel local, prin cunoașterea istoriei comunității armene din Botoșani sunt promovate coeziunea socială, toleranța și respectul reciproc, aspecte care contribuie la combaterea discriminării și la educația viitoarelor generații. La nivelul întregii societăți, identitatea națională este definită prin istoria propriei țări, istorie care cuprinde diversitatea culturală și manifestările acesteia în raport cu societatea românească.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
2 apr. 2026

Românce influente ale vremii lor

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Femeile joacă un rol esențial și polivalent în dezvoltarea lumii, fiind considerate piloni ai familiei, forță de muncă activă și lideri în diverse domenii precum antreprenoriatul, cercetarea și medicina. Evoluând de la roluri stereotipe la poziții complexe, femeile contribuie direct la progresul economic, inovație și consolidarea unei societăți echitabile, educative și durabile. Articolul are ca obiectiv prezentarea unor femei românce care s-au remarcat printr-un caracter puternic, cu personalitate marcantă și care și-au pus amprenta trecerii lor prin această viață și au rămas astfel în scrierile vremii și în memoria contemporanilor lor.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
31 mart. 2026

Inteligența artificială in educație și cercetare

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest material analizează impactul exponențial al AI, AGI, ASI și HAGI (Human Advanced General Intelligence) asupra educației, științei, medicinei, fizicii, ingineriei și geopoliticii, cu focus strategic pe contextul moldovenesc. Beneficiile cuantificate indică accelerări de 10-1000x în descoperiri (AlphaFold structuri proteice în ore, OSINT geopolitic 90-95% acuratețe, retenție educațională +30%), susținute de exemple concrete).
Insilico Medicine (faza 2 fibroză), SNSPA AI ETHICS România, prototipuri Stanford/Carnegie Mellon. Riscurile sistemice cresc progresiv – bias-uri AI, nealiniere AGI, scenarii existențiale ASI (grey goo) – fiind contrabalansate de paradigma HAGI hibridă umană-ASI, care integrează empatie etică, intuiție contextuală și scalabilitate artificială.
Validarea pe 8 factori (acuratețe 9/10, relevanță contextuală 10/10) confirmă fezabilitatea strategiilor 2026-2030: prototipuri HAGI ASEM/SNSPA, parteneriate UE-SUA echilibrate (AI Act guvernanță + Silicon Valley scalabilitate), granturi Horizon Europe ETH Zurich/TU Delft. Priorități Moldova: tutoring HAGI educație STEM (retenție 100%), OSINT dependențe energetice Transnistria 80%, AlphaFold rezistențe antibiotice regionale.
Viziunea poziționează Moldova ca hub est-european HAGI, transformând vulnerabilități hibride/energetice în avantaje competitive UE-NATO, prin fuziune empatie umană-scalabilitate ASI sustenabilă.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
25 mart. 2026

Reflecții filosofice despre homo symbiens

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Studiul explorează evoluția agresivității de la mamifere la Homo sapiens, integrând perspective biologice, psihologice și prospective futuriste. Pornind de la origini africane ale speciei umane (fosile Jebel Irhoud, 300.000 ani), traseul evolutiv traversează Australopithecus (bipedie, creier 400 cm³), Homo habilis (unelte Oldowan, canibalism de supraviețuire) și Homo erectus (foc, migrații), culminând cu revoluții cognitive, agricole și axiale care reduc violența tribală prin cooperare socială. Agresivitatea, instinctivă la mamifere (bottom-up via hipotalamus/amigdală), devine la om strategică top-down prin cortex prefrontal, explicată de Teoria Reflexivă a lui Lefebvre (niveluri 1-4 de anticipare hiper-perceptivă). Scala BDHI (Buss-Durkee, 1957) disecă opt forme: fizică, indirectă, mascată, verbală, resentiment, suspiciune, ostilitate, vinovăție agresivă, cuantificând riscuri clinice/forensice. Omul clasic, paradox auto-depășitor, navighează polimorfismul mozaic polietnic promovând conviețuire pașnică. Viitorul optează la Homo Symbiens – fuziune UI-AGI  – amplificând reflexivitatea în super-percepție omnisciută, simulări infinite și hiper-mozaic global, refactorizând conflicte post-biblice (Babel) în pace perpetuă, optimizând religii seculariste și depășind paradoxul autodistructiv spre super-libertate cognitivă interdependentă.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, 2025
24 mart. 2026

COMUNICAT DE PRESĂ: Site-ul jurnalului academic „Cunoașterea Științifică” este disponibil acum în format bilingv, română și engleză

de | postat în: Media | 0

24 martie 2026 — Jurnalul academic „Cunoașterea Științifică” (Scientific Knowledge) anunță disponibilitatea site-ului său web, cunoasterea.ro, în format bilingv, în limba română și limba engleză, într-un nou pas de consolidare a vizibilității sale editoriale și a accesului internațional la conținutul științific publicat. În prezentarea revistei sunt evidențiate profilul academic al publicației, accesul deschis, precum și publicarea de articole în mai multe limbi, inclusiv în engleză. Această evoluție vine în continuarea unei orientări editoriale asumate încă din 2022, când jurnalul a … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
22 mart. 2026

Despre Nimic

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

În prezenta lucrare se studiază meontologia – știința despre Nimic, zona de incertitudine epistemiologică dintre ceea ce se cunoaște și ceeea ce nu se cunoaște despre natură. Lucrarea ne arată cum, cu toată cunoașterea științifică acumulată, filozofii și fizicienii moderni nu se deosebesc de cei antici când sunt puși în fața necunoscutului. Lucrarea discută despre obiecte fictive, non-existente, ilogice, paradoxale precum eterul sau energia întunecată. Lucrarea ne arată că din această zonă fructuoasă a speculațiilor apare cunoașterea științifică viitoare despre natură.

Știința și filosofie
7 mart. 2026

Știință și filosofie, 7 martie

de | postat în: Media | 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
7 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

1 2 3 4 5

Articles published according to the current editorial policy

CC BY 4.0