Personalități ale culturii românești, 65 de ani de la decesul academicianului Andrei Rădulescu

În conținutul articolului, autorul oferă o prezentare concisă a vieții și traiectoriei profesionale a academicianului Andrei Rădulescu – o figură distinsă și emblematică a culturii juridice românești. Magistrat extrem de respectat, a parcurs întregul cursus honorum al sistemului judiciar românesc, a fost profesor universitar de drept și a fost membru al Academiei Române din 1920, deținând funcția de președinte al acesteia între 1946 și 1948. A jucat un rol esențial în promovarea organizării și dezvoltării cercetării științifice fundamentale sub auspiciile celei mai importante instituții academice a țării. Printre contribuțiile semnificative ale academicianului Andrei Rădulescu la dezvoltarea activităților Academiei Române s-a numărat angajamentul său neclintit față de structurarea și instituționalizarea cercetării științifice fundamentale, cu accent deosebit pe domeniul juridic, în cadrul Academiei. În acest context, inițiativele pe care le-a condus au pus bazele înființării, în 1954, a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, care, din 2006, îi poartă numele în semn de recunoaștere a moștenirii sale de durată.

Știință și filosofie, 6 octombrie

postat în: Media 0

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a mers la Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperiri fundamentale despre „frânele” sistemului imunitar: celulele T reglatoare (T-reg) și rolul genei FOXP3 în toleranța periferică. Munca lor explică de ce, în mod normal, nu ne auto-atacăm țesuturile și deschide piste pentru terapii contra bolilor autoimune și, potențial, pentru imunooncologie. Importanța este dublă: o schimbare de paradigmă în imunologie și validarea clinică a unor ținte deja urmărite în biotehnologie. Anunțul a deschis … Citeşte mai mult

Un important pas înspre securitatea comunității europene: noi soluții tehnologice în energetica nucleară

Energetica nucleară se află într-un mare impas, iar riscul unor catastrofe nucleare a crescut în ultimii ani. O altă mare problemă o constituie incapacitatea statelor care posedă sisteme energetice nucleare, de a gestiona în mod eficace problema deșeurilor nucleare. Pe de altă parte, așa-numitele surse de energie verde se dovedesc fără dubiu incapabile să acopere cererea crescândă de energie a statelor lumii civilizate.

Unitate națională și demnitate eclesială – Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la Rang de Patriarhie

postat în: Media 0

Silvan Covaci Doctorand, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) București, 18 septembrie 2025 E-mail: silvan-samuel-cristian.covaci@drd.snspa.ro Biblioteca Academiei Române, în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod, a organizat în septembrie 2025 dezbaterea publică și expoziția tematică „Unitate Națională și Demnitate Eclesială – Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la Rang de Patriarhie”. Evenimentul a adus în prim-plan documente istorice de mare valoare, între care se numără manuscrise, corespondență, acte oficiale și legea din 4 februarie 1925, care a consacrat statutul de Patriarhie … Citeşte mai mult

O posibilă soluție pentru criza energetică: aplicațiile actuale ale operei de inventică aparținând lui Traian Vuia

Cozma, Lucian Ștefan, Golea, Daniela Georgiana, Țenu, Cosmin Vasile (2025), O posibilă soluție pentru criza energetică: aplicațiile actuale ale operei de inventică aparținând lui Traian Vuia, Cunoașterea Științifică, 4:4, 52-90, https://www.cunoasterea.ro/o-posibila-solutie-pentru-criza-energetica-traian-vuia/   A possible solution to the energy crisis: current applications of Traian Vuia’s invention Abstract The last decades have brought a change in global policy towards the energy sector, especially because of the pollution it produces. In this context, the attention of politicians and, secondarily, of scientists has increasingly … Citeşte mai mult

Știri din știință și filosofie, 1 septembrie

postat în: Media 0

CERN pregătește următoarea eră în fizica particulelor Profesorul Mark Thomson urmează să preia conducerea CERN în ianuarie 2026, oferind un impuls pentru explorarea fenomenelor fundamentale precum materia întunecată și supersimetria folosind proiectul Future Circular Collider – o versiune de aproape opt ori mai puternică decât actualul LHC. Thomson susține că investițiile în cercetarea cuantică și particule pot genera beneficii tehnologice cu aplicabilități medicale – inclusiv în tratamentele oncologice. The Times Redefinirea secundei: frontieră tehnologică și filosofică O serie de ceasuri … Citeşte mai mult

1 … 10 11 12 13 14 15 16 … 46

Articles published according to the current editorial policy