Arhive Arhiva - Pagina 15 din 16 - Cunoașterea Științifică

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023

6 dec. 2022

Aplicații ale AI, machine learning, deep learning și big data în domeniul militar

de Alida Monica Doriana Barbu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe formale, Volumul 2 | 0

AI ar putea influența în mod decisiv securitatea și pacea internațională nu neapărat prin superinteligență sau „roboți ucigași”, ci prin riscurile inerente încrederii în algoritmi generați de computer pentru a face alegeri pe care mai demult obișnuiau oamenii să le facă. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe aplicații specifice ale AI, deoarece AI nu este o armă sau un sistem de arme, ci o tehnologie care poate îmbunătăți alte tehnologii. Nu sunt de neglijat însă multiplele provocări și riscuri comune ale unei game de aplicații AI, relevante pentru securitatea internațională, precum biases (cognitive biases – părtinire cognitivă și lack of complete data – lipsa datelor complete), data sharing (partajarea datelor) și poisoning (otrăvire), responsabile pentru uriașul potențial de percepții greșite ce pot duce la neînțelegeri greu de cuantificat.

1 dec. 2022

O scurtă istorie a investigării fenomenelor aerospațiale neidentificate

de Dan D. Farcas | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 2 | 0

În ciuda unor opinii contrare, Fenomenele Aerospațiale Neidentificate (FAN), numite popular OZN-uri, există. Ele se manifestă mai ales ca aeronave, rachete, drone, globuri luminoase foarte mari etc. care nu pot fi identificate ca ceva cunoscut, fac manevre inexplicabile prin legile fizicii noastre și au un comportament aparent „inteligent”. OZN-urile au fost semnalate, din toate timpurile, pe tot globul. Au lăsat urme în legende, poveşti, tradiţii, şamanism, religie, texte antice ș.a.m.d.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

6 nov. 2022

Viitorul științei – Știința științelor

de Nicolae Sfetcu | postat în: Editoriale, Numărul 2 | 0

Sfetcu, Nicolae (2022), Viitorul științei – Știința științelor, Cunoașterea Științifică, 1:2, 3-10, DOI: 10.58679/CS23812, https://www.cunoasterea.ro/viitorul-stiintei-stiinta-stiintelor/ Rezumat Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o … Citeşte mai mult

8 sept. 2022

Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining)

de Drew Bentley | postat în: Numărul 2, Științe formale | 0

Învățarea regulilor de asociere este o metodă de învățare automată bazată pe reguli pentru a descoperi relații interesante între variabilele din bazele de date mari. Este destinată să identifice reguli puternice descoperite în bazele de date folosind unele măsuri de interes. Astfel de informații pot fi folosite ca bază pentru deciziile cu privire la activitățile de marketing, cum ar fi, de exemplu, prețurile promoționale sau plasările de produse. Din analiza coșului de piață, regulile de asociere sunt folosite astăzi în multe domenii de aplicații, inclusiv mineritul utilizării web, detectarea intruziunilor, producția continuă și bioinformatica. Spre deosebire de mineritul secvenței, învățarea regulilor de asociere nu ia în considerare, de obicei, ordinea elementelor fie într-o tranzacție, fie între tranzacții.

4 sept. 2022

Republica lui Platon

de Nicolae Sfetcu | postat în: Numărul 2, Recenzii cărți | 0

Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior.
Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal. Republica este considerată de mulți academicieni drept cel mai mare text filosofic scris vreodată, fiind cartea cea mai studiată în universitățile de top.

26 aug. 2022

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

de Nicolae Sfetcu | postat în: Filosofie, Numărul 2 | 0

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

25 aug. 2022

Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor

de Alexandru Cristian | postat în: Numărul 2, Științe sociale | 0

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională.

25 aug. 2022

Anomalii ale relativității generale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Numărul 2, Științe naturale | 0

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

13 aug. 2022

Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”

de Adrian Klein | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 1 | 0

Salutăm cu multă bucurie toți cititorii noii reviste Cunoașterea Științifică, redactată de Dl. Sfetcu, autor a numeroase lucrări publicate în acest domeniu controversial, încă, al ontologiei și epistemologiei științifice!

În calitate de membru a bordului științific al jurnalului, îmi voi permite (cu amabila accepțiune a Dlui Sfetcu și a Dumneavoastră, dragi cititori) să extind în câteva articole pe care le voi supune publicării în viitor, concepția general acceptată în literatura științifică de tip materialist, către orizonturi noi ce răsar în ultima vreme, ca rezultat al acceptării din ce în ce mai largi a unei orientări de tip post-materialist în rândurile multor savanți proeminenți contemporani. Cunoașterea științifică e o funcție a psihicului uman, a conștiinței de sine. Pentru a defini acest termen în mod inechivoc, va trebui în primul rând să abordăm analitic conștiința umană ca atare, un subiect mult controversat, și pe drept.

31 iul. 2022

Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Recenzii cărți, Volumul 1 | 0

Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512. Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.” Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.

Arhiva

Articles published according to the current editorial policy