Arhive Volumul 5 - Pagina 2 din 4 - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026

8 iul. 2026

De la parteneri militari la actori geopolitici: transformarea actorilor kurzi după înfrângerea teritorială a ISIS. O analiză comparativă între Kurdistanul irakian și Administrația Autonomă din Nord și Estul Siriei

de Lucian-Andrei Despa | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Transformarea actorilor kurzi în parteneri strategici ai coaliției internaționale în campania împotriva organizației Statul Islamic (ISIS) reprezintă una dintre cele mai importante evoluții geopolitice produse în Orientul Mijlociu după anul 2014. Relevanța subiectului derivă din faptul că succesul militar al actorilor kurzi a fost însoțit de consolidarea structurilor lor politico-administrative și de extinderea relațiilor cu actorii internaționali, fără ca aceste evoluții să conducă la o recunoaștere politică proporțională. În acest context, articolul își propune să analizeze mecanismele prin care participarea la campania împotriva ISIS a influențat transformarea actorilor kurzi din Irak și Siria din parteneri militari locali în actori geopolitici relevanți ai securității regionale.

2 iul. 2026

Evoluția timpului de lucru și modelele organizaționale emergente

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

The Evolution of Working Time and Emerging Organizational Models Dr. mgt. Bogdan – Alexandru FURDUESCU[1], Dr. ec. Ioana PETCU1 bogdan.furduescu@ici.ro; ioana.petcu@ici.ro [1] Institutul Național de Cercetare– Dezvoltare în Informatică – ICI București; Abstract The transformation of work structures has emerged as one of the most significant organizational concerns of the 21st century, especially in contexts shaped by digitalization, demographic change, labor shortages, artificial intelligence, employee well-being demands, and ever-evolving productivity expectations. This paper investigates the comparative implications of three dominant … Citeşte mai mult

6 iun. 2026

Studiu de inteligență strategică reflexivă – Dezvoltarea tehnologiilor cuantice în Republica Populară Chineză

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest studiu de inteligență reflexivă analizează tranziția istorică a calculului cuantic de la modelele teoretice la prototipurile fizice, concentrându-se pe strategia tehnologică a Republicii Populare Chineze. Pe fondul limitărilor fizice și energetice ale arhitecturii clasice von Neumann (colapsul Legii lui Moore și fenomenele de tunelare cuantică la nivel de nanometru), super computerele actuale devin ineficiente în rezolvarea problemelor de combinatorică complexă.

5 iun. 2026

Radiografia ecosistemului de cercetare din România: Centralitate, colaborare și influență

de Ioana Petcu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Această radiografie se dorește a fi o sinteză a studiului elaborat în anul 2025 de către Adrian Hatos și Smaranda Liana Cioban- Kudelca, cu titlul “Centralitate și influență în cercetarea din România – Ce spune analiza reţelelor despre participarea și succesul entităţilor de cercetare în competiţia Centre de excelenţă”, publicat la Editura Universităţii Babeș-Bolyai, Presa Universitară Clujeană.

28 mai 2026

Protocolul „Recuperarea Corpului”: Integrarea psihodramei moreniene, terapiei somatice și EMDR în tratamentul hiperprolactinemiei funcționale și al doliului perinatal

de Eusebiu Jean Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Prezentul articol prezintă un protocol terapeutic structurat, pas cu pas, pentru lucrul cu pacientele care prezintă hiperprolactinemie funcțională și doliu complicat în contextul pierderii perinatale. Protocolul, denumit „Recuperarea Corpului” (Reclaiming the Body), integrează trei modalități terapeutice complementare: psihodrama (pentru externalizarea și negocierea cu simptomul), terapia somatică (pentru reglarea sistemului nervos autonom și reducerea hipervigilenței) și EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing – pentru procesarea imaginilor traumatice specifice).

27 mai 2026

Cartea ca instrument de formare a gândirii critice în societatea contemporană

de George Constantin | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Lucrarea analizează rolul cărții în formarea gândirii critice în contextul societății contemporane, caracterizate prin supraabundență informațională, accelerarea fluxurilor digitale și emergența inteligenței artificiale. Se argumentează că, deși accesul la informație este astăzi aproape nelimitat, acest fapt nu conduce automat la înțelegere profundă sau la dezvoltarea discernământului intelectual.

23 mai 2026

Reflecții escatologice privind viața și moartea: De la dogma teologică la dinamica energetică a universului

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 5 | 0

O viziune integratoare asupra finalității existenței umane, transcendând granițele dintre dogma creștină și fizica teoretică. Analiza pornește de la etimologia escatologiei ca studiu al scopului ultim, evidențiind moartea nu ca o extincție, ci ca o tranziție energetică subtilă și o recalibrare a conștiinței în fluxul universal.
Autorul explorează ontologia morții prin prisma frecvenței și vibrației, argumentând că identitatea individuală persistă sub formă informațională, fiind atrasă magnetic către sfere energetice specifice prin principiul afinității. Un punct central al lucrării îl reprezintă aplicarea Secțiunii de Aur (ϕ) ca algoritm divin ce guvernează ordinea postmortem, transformând conceptul de „judecată” într-un proces natural de calibrare armonică.
În final, textul stabilește punți de legătură între escatologia academică (Teoria Punctului Omega, biocentrism, conservarea informației cuantice) și cea spirituală. Concluzia subliniază unitatea indisolubilă a creației, unde moartea reprezintă reintegrarea într-o simfonie cosmică guvernată de legi matematice și energetice eterne, oferind o perspectivă de speranță și continuitate.

20 mai 2026

Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

România se află într-o fază avansată a îmbătrânirii demografice, iar tendința s-a accentuat după 2020. Din perspectiva bunăstării, situația este mixtă. Pe de o parte, sistemul de pensii a fost recalibrat, iar strategia națională pentru îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 fixează corect prioritățile: îngrijire la domiciliu și în comunitate, sprijin pentru îngrijitorii informali, servicii centrate pe persoană și participare socială activă. Pe de altă parte, OECD și Banca Mondială arată că România rămâne dependentă de îngrijirea informală, are personal insuficient și distribuit inegal în sănătate și îngrijire, iar accesul rural la servicii este deficitar. Literatura academică și rapoartele ONG converg în câteva privințe: vârstnicii din România sunt afectați simultan de trei tipuri de vulnerabilități care se întăresc reciproc – venituri mici sau instabile, fragilitate sanitară și excludere relațională/digitală. Concluzia analitică este că România nu are doar o „problemă a pensiilor”, ci o problemă sistemică a longevității insuficient susținute instituțional.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

11 mai 2026

Cunoașterea între complexitate, responsabilitate și reconstrucție critică

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Volumul 5, Numărul 2 din iunie 2026 al revistei Cunoașterea Științifică propune un parcurs intelectual amplu, în care cercetarea naturii, analiza societății, reflecția filosofică și interogația asupra tehnologiei nu apar ca domenii separate, ci ca forme complementare ale aceleiași exigențe: înțelegerea lumii în condițiile complexității contemporane. Numărul reunește contribuții din științe naturale, științe sociale, științe formale și filosofie, conform structurii editoriale a revistei.

11 mai 2026

Valeria Guțu Romalo și reconfigurarea gramaticii limbii române: Între normă, funcție și discurs

de Dona Tudor | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Prezentul studiu analizează contribuțiile Valeriei Guțu Romalo la reconfigurarea gramaticii limbii române dintr-o perspectivă funcțională, epistemologic integrată și ancorată în dinamica discursivă a limbii. Lucrarea urmărește modul în care autoarea reconsideră conceptul de normă lingvistică, deplasând accentul de la prescripția rigidă la raportarea constantă la uz, și examinează integrarea acestei viziuni în contextul lingvistic românesc și european. Sunt discutate, de asemenea, dimensiunile sociolingvistice și pragmatice implicite ale operei sale, precum și metodologia care îi conferă unitate și modernitate. Studiul susține că Valeria Guțu Romalo reprezintă un reper esențial al lingvisticii românești contemporane, prin sinteza realizată între rigoarea structurală, flexibilitatea funcțională și deschiderea către analiza discursului.

Volumul 5

Articles published according to the current editorial policy