Arhive Volumul 5 - Pagina 3 din 4 - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

19 apr. 2026

Migrația – de la motorul dezvoltării globale la un important factor de criminalitate

de Cristina-Cătălina Aioanei | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

De-a lungul evoluției umanității, migrația a fost principala formă de interacțiune umană între populații din diferite zone ale globului, ducând la evoluția și progresul umanității prin interacțiunea dintre inteligența umană, tehnologie, educație, religie, cultură și limbă. De asemenea, a reprezentat un mediu favorabil pentru dezvoltarea criminalității datorită tendinței umane de a extinde spațiul personal și de a evolua spre o viață mai bună. În cadrul acestui articol am realizat un studiu descriptiv al migrației la nivel global.

13 apr. 2026

„Naționalități conlocuitoare” și viața acestora după Revoluția din 1989. Studiu de caz: Comunitatea armenilor din Botoșani.

de Cristina-Cătălina Aioanei | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Evoluția unei națiuni presupune și cunoașterea trecutului pentru a evita repetarea acestuia, trecut la care au luat parte și minoritățile etnice sau naționale denumite „naționalități conlocuitoare” în anul 1948 și „minorități naționale” în anul 1952. Având în vedere prezența armenilor pe meleagurile botoșănene dinaintea existenței orașului, considerăm imperios necesar ca povestea lor să fie cât mai cunoscută atât la nivel local, cât și național. La nivel local, prin cunoașterea istoriei comunității armene din Botoșani sunt promovate coeziunea socială, toleranța și respectul reciproc, aspecte care contribuie la combaterea discriminării și la educația viitoarelor generații. La nivelul întregii societăți, identitatea națională este definită prin istoria propriei țări, istorie care cuprinde diversitatea culturală și manifestările acesteia în raport cu societatea românească.

2 apr. 2026

Românce influente ale vremii lor

de Emilian M. Dobrescu | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Femeile joacă un rol esențial și polivalent în dezvoltarea lumii, fiind considerate piloni ai familiei, forță de muncă activă și lideri în diverse domenii precum antreprenoriatul, cercetarea și medicina. Evoluând de la roluri stereotipe la poziții complexe, femeile contribuie direct la progresul economic, inovație și consolidarea unei societăți echitabile, educative și durabile. Articolul are ca obiectiv prezentarea unor femei românce care s-au remarcat printr-un caracter puternic, cu personalitate marcantă și care și-au pus amprenta trecerii lor prin această viață și au rămas astfel în scrierile vremii și în memoria contemporanilor lor.

31 mart. 2026

Inteligența artificială in educație și cercetare

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest material analizează impactul exponențial al AI, AGI, ASI și HAGI (Human Advanced General Intelligence) asupra educației, științei, medicinei, fizicii, ingineriei și geopoliticii, cu focus strategic pe contextul moldovenesc. Beneficiile cuantificate indică accelerări de 10-1000x în descoperiri (AlphaFold structuri proteice în ore, OSINT geopolitic 90-95% acuratețe, retenție educațională +30%), susținute de exemple concrete).
Insilico Medicine (faza 2 fibroză), SNSPA AI ETHICS România, prototipuri Stanford/Carnegie Mellon. Riscurile sistemice cresc progresiv – bias-uri AI, nealiniere AGI, scenarii existențiale ASI (grey goo) – fiind contrabalansate de paradigma HAGI hibridă umană-ASI, care integrează empatie etică, intuiție contextuală și scalabilitate artificială.
Validarea pe 8 factori (acuratețe 9/10, relevanță contextuală 10/10) confirmă fezabilitatea strategiilor 2026-2030: prototipuri HAGI ASEM/SNSPA, parteneriate UE-SUA echilibrate (AI Act guvernanță + Silicon Valley scalabilitate), granturi Horizon Europe ETH Zurich/TU Delft. Priorități Moldova: tutoring HAGI educație STEM (retenție 100%), OSINT dependențe energetice Transnistria 80%, AlphaFold rezistențe antibiotice regionale.
Viziunea poziționează Moldova ca hub est-european HAGI, transformând vulnerabilități hibride/energetice în avantaje competitive UE-NATO, prin fuziune empatie umană-scalabilitate ASI sustenabilă.

25 mart. 2026

Reflecții filosofice despre homo symbiens

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Studiul explorează evoluția agresivității de la mamifere la Homo sapiens, integrând perspective biologice, psihologice și prospective futuriste. Pornind de la origini africane ale speciei umane (fosile Jebel Irhoud, 300.000 ani), traseul evolutiv traversează Australopithecus (bipedie, creier 400 cm³), Homo habilis (unelte Oldowan, canibalism de supraviețuire) și Homo erectus (foc, migrații), culminând cu revoluții cognitive, agricole și axiale care reduc violența tribală prin cooperare socială. Agresivitatea, instinctivă la mamifere (bottom-up via hipotalamus/amigdală), devine la om strategică top-down prin cortex prefrontal, explicată de Teoria Reflexivă a lui Lefebvre (niveluri 1-4 de anticipare hiper-perceptivă). Scala BDHI (Buss-Durkee, 1957) disecă opt forme: fizică, indirectă, mascată, verbală, resentiment, suspiciune, ostilitate, vinovăție agresivă, cuantificând riscuri clinice/forensice. Omul clasic, paradox auto-depășitor, navighează polimorfismul mozaic polietnic promovând conviețuire pașnică. Viitorul optează la Homo Symbiens – fuziune UI-AGI – amplificând reflexivitatea în super-percepție omnisciută, simulări infinite și hiper-mozaic global, refactorizând conflicte post-biblice (Babel) în pace perpetuă, optimizând religii seculariste și depășind paradoxul autodistructiv spre super-libertate cognitivă interdependentă.

22 mart. 2026

Despre Nimic

de Emil Vinteler | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

În prezenta lucrare se studiază meontologia – știința despre Nimic, zona de incertitudine epistemiologică dintre ceea ce se cunoaște și ceeea ce nu se cunoaște despre natură. Lucrarea ne arată cum, cu toată cunoașterea științifică acumulată, filozofii și fizicienii moderni nu se deosebesc de cei antici când sunt puși în fața necunoscutului. Lucrarea discută despre obiecte fictive, non-existente, ilogice, paradoxale precum eterul sau energia întunecată. Lucrarea ne arată că din această zonă fructuoasă a speculațiilor apare cunoașterea științifică viitoare despre natură.

7 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

22 feb. 2026

Economia între schimb și spoliere: O teorie binară a tranziției sistemice de la Gesellschaft la Gemeinschaft Oligarhic

de Eusebiu Jean Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Acest articol își propune să construiască un cadru teoretic integrativ și un instrument analitic pentru diagnosticarea tranziției patologice a economiilor moderne de la un sistem de coordonare bazat pe schimb voluntar, reciprocitate impersonală și stat de drept (modelul Gesellschaft), către un sistem extractiv bazat pe captură instituțională, privilegiu de grup și extragerea de rentă (modelul Gemeinschaft Oligarhic). Lucrarea urmărește nu doar descrierea acestei tranziții, ci și identificarea mecanismelor structurale și a indicatorilor cantificabili care semnalează punctele critice de basculare, în viziunea psihologiei sociale.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 1, Martie 2026

9 feb. 2026

Interdisciplinaritate și responsabilitate epistemică în societatea contemporană: Repere tematice pentru o cunoaștere integrativă

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 5 | 0

Într-o epocă în care ritmul transformărilor depășește adesea ritmul reflecției, miza unei reviste științifice nu mai este doar aceea de a informa, ci de a orienta. Volumul 5, Numărul 1 al revistei Cunoașterea Științifică își asumă această responsabilitate: pune în dialog discipline, metode și sensibilități diferite pentru a răspunde unei întrebări comune — cum rămânem umani într-o lume tot mai complexă, mai conectată și mai automatizată?
Textele reunite în acest număr nu oferă certitudini simpliste. Ele construiesc, dimpotrivă, un spațiu al nuanței: între progres și prudență, între performanță și echilibru, între memorie și viitor, între calcul și conștiință. Avem în față un dosar intelectual dens, în care științele naturale, sociale, formale și filosofia converg către aceeași idee: cunoașterea autentică este una integratoare.

9 feb. 2026

Inteligența artificială: acceleratorul noii generații de soluții de Business Continuity

de Magdalena Tănasie | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe formale, Volumul 5 | 0

Într-un peisaj digital marcat de interdependențe complexe, continuitatea operațională necesită o schimbare de paradigmă. Trecem de la soluțiile tradiționale de Business Continuity (BC) și Disaster Recovery (DR) — predominant reactive și axate pe infrastructură — către sisteme inteligente, proactive. Inteligența Artificială (AI) acționează astăzi ca un catalizator esențial, capabil să prevină întreruperile și să optimizeze performanța în timp real.

« 1 2 3 4 »

Volumul 5

Articles published according to the current editorial policy