„Naționalități conlocuitoare” și viața acestora după Revoluția din 1989. Studiu de caz: Comunitatea armenilor din Botoșani.

Evoluția unei națiuni presupune și cunoașterea trecutului pentru a evita repetarea acestuia, trecut la care au luat parte și minoritățile etnice sau naționale denumite „naționalități conlocuitoare” în anul 1948 și „minorități naționale” în anul 1952. Având în vedere prezența armenilor pe meleagurile botoșănene dinaintea existenței orașului, considerăm imperios necesar ca povestea lor să fie cât mai cunoscută atât la nivel local, cât și național. La nivel local, prin cunoașterea istoriei comunității armene din Botoșani sunt promovate coeziunea socială, toleranța și respectul reciproc, aspecte care contribuie la combaterea discriminării și la educația viitoarelor generații. La nivelul întregii societăți, identitatea națională este definită prin istoria propriei țări, istorie care cuprinde diversitatea culturală și manifestările acesteia în raport cu societatea românească.

Românce influente ale vremii lor

Femeile joacă un rol esențial și polivalent în dezvoltarea lumii, fiind considerate piloni ai familiei, forță de muncă activă și lideri în diverse domenii precum antreprenoriatul, cercetarea și medicina. Evoluând de la roluri stereotipe la poziții complexe, femeile contribuie direct la progresul economic, inovație și consolidarea unei societăți echitabile, educative și durabile. Articolul are ca obiectiv prezentarea unor femei românce care s-au remarcat printr-un caracter puternic, cu personalitate marcantă și care și-au pus amprenta trecerii lor prin această viață și au rămas astfel în scrierile vremii și în memoria contemporanilor lor.

Economia între schimb și spoliere: O teorie binară a tranziției sistemice de la Gesellschaft la Gemeinschaft Oligarhic

Acest articol își propune să construiască un cadru teoretic integrativ și un instrument analitic pentru diagnosticarea tranziției patologice a economiilor moderne de la un sistem de coordonare bazat pe schimb voluntar, reciprocitate impersonală și stat de drept (modelul Gesellschaft), către un sistem extractiv bazat pe captură instituțională, privilegiu de grup și extragerea de rentă (modelul Gemeinschaft Oligarhic). Lucrarea urmărește nu doar descrierea acestei tranziții, ci și identificarea mecanismelor structurale și a indicatorilor cantificabili care semnalează punctele critice de basculare, în viziunea psihologiei sociale.

Provocările globalizării la adresa securității naționale

Articolul de față își propune să analizeze globalizarea ca proces structural ireversibil, aflat în strânsă relație cu transformările tehnologice și cu reconfigurarea raporturilor de putere la nivel mondial, precum și să investigheze impactul acestui proces asupra securității statului-națiune din perspectiva provocărilor complexe generate de actuala eră digitală. Pornind de la principalele etape ale globalizării și de la extinderea dimensiunilor securității, demersul evidențiază modul în care interdependențele economice, politice, societale și informaționale generează vulnerabilități exploatabile în contexte de competiție geopolitică. O atenție specială este acordată Globalizării 4.0 / 5.0 și ecosistemului digital, considerate provocări majore la adresa bunei guvernări, economiei, mediului și coeziunii sociale. Metodologic, analiza se bazează pe literatura de specialitate din domeniile studiilor de securitate, comunicării și relațiilor internaționale, urmărind corelarea dintre evoluțiile tehnologice și dinamica amenințărilor hibride. Concluziile indică necesitatea dezvoltării unei culturi de securitate și a unor mecanisme de consolidare a rezilienței în societățile globalizate.

Comunitatea Eibenthal

Eibenthal, numită în limba maghiară Tisafa, iar în limba cehă Jevental, este o localitate cehă așezată la 540-600 m altitudine, pe valea pârâului Tisovița, la circa 7 km distanță de drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova (numit, în trecut, drumul lui Szekeny), și la 38 km distanță de orașul Orșova. Astăzi aparține de comuna Dubova  (jud. Mehedinți). Denumirea localității provine din limba germană: Eibe – tisă, plural: Eiben; thal – vale deci Eibenthal înseamnă Valea Tisei (în limba cehă Tisove Udoli).

Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă

Furduescu, Bogdan – Alexandru (2025), Hărțuirea morală și psihologică (mobbing) în toate tipurile de muncă, Cunoașterea Științifică, 5:1, 105-110, https://www.cunoasterea.ro/hartuirea-morala-si-psihologica/   Moral and Psychological Harassment (Mobbing) in All Types of Work Abstract Moral and psychological harassment at work – often called mobbing, workplace bullying or moral harassment – remains a persistent, cross-sectoral phenomenon that damages individual wellbeing and organizational effectiveness. This article reviews definitions and conceptual debates, traces historical and legal developments, summarizes prevalence and changing forms (including digital/cyber harassment), … Citeşte mai mult

Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești

Constantin, George (2025), Școala Ardeleană – Ontologia memoriei și reîntemeierea ființei culturale românești, Cunoașterea Științifică, 5:1, 86-104, https://www.cunoasterea.ro/scoala-ardeleana/   The Transylvanian School – The Ontology of Memory and the Re-Foundation of Romanian Cultural Being Abstract This study investigates the ontological dimension of the Transylvanian School as a foundational phenomenon of Romanian cultural identity. Through a hermeneutic reading of the works of Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, and Ion Budai-Deleanu, it proposes a philosophical interpretation of their intellectual project as … Citeşte mai mult

Iluzia echilibrului viață-muncă

Idealul „echilibrului viață-muncă” promite de mult timp o coexistență armonioasă între exigențele profesionale și împlinirea personală. Totuși, în lumea muncii de astăzi, hiperconectată și în rapidă schimbare, acest ideal apare din ce în ce mai mult ca o iluzie. Accelerarea tehnologică, modelele de muncă la distanță și hibride și integrarea omniprezentă a inteligenței artificiale au estompat granițele tradiționale dintre muncă și timp liber. Această lucrare explorează critic evoluția și paradoxul echilibrului dintre viața profesională și cea personală în secolul XXI, luând în considerare implicațiile economice, organizaționale și psihologice ale unei societăți în care „flexibilitatea” ascunde adesea așteptări sporite. Bazându-se pe studii contemporane despre comportamentul organizațional, sociologie și cultură digitală, lucrarea susține că acest concept trebuie să evolueze de la „echilibru” la „integrare” și „sustenabilitate”, punând accent pe limitele autodeterminate, utilizarea conștientă a tehnologiei și responsabilitatea instituțională. În cele din urmă, articolul propune că iluzia modernă a echilibrului nu reflectă un eșec al indivizilor în gestionarea timpului, ci un eșec sistemic de a recunoaște limitele umane în cadrul economiei digitale postindustriale.

Cercetări privind hărțuirea cibernetică la locul de muncă

În ultimii ani, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au schimbat modul în care angajații lucrează și comunică unii cu alții. Deși digitalizarea muncii oferă numeroase beneficii, accesul pe scară largă la dispozitivele digitale în viața profesională a oferit un teren fertil pentru apariția unor noi forme de comportament antisocial, inclusiv cyberbullying-ul (hărțuirea cibernetică) la locul de muncă. Fie că este online sau față în față, se pare că hărțuirea la locul de muncă este mai răspândită decât se recunoaște în mod obișnuit. Cyberbullying-ul este considerat o extensie a hărțuirii sau bullying-ului tradițional în majoritatea statelor membre ale UE, Danemarca recunoscând în mod explicit „bullying-ul digital” în legislația sa.

Rolul bisericii asupra identității și obiceiurilor locale. Studiu de caz: satul Zăluceni, raionul Florești, Republica Moldova

În prezentul articol vom analiza obiceiurile calendaristice şi cele de familie. Scopul nostru este de a le identifica şi de a arăta rolul direct al bisericii asupra practicării acestora pe teritoriul Republicii Moldova, în special în satul Zăluceni, r-nul Floreşti. Ca urmare, am realizat că firul spiritual al străbunei educaţii morale se deapănă şi până astăzi. Astfel rămânem cu o speranţă că generaţiile care vin le vor respecta, îmbogăţi sau le vor aduce nişte nuanţe mai colorate pe alocuri.

1 2 3 4 5 … 7

Articles published according to the current editorial policy