Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
9 dec. 2024

Impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) în sistemul național de sănătate

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Acest articol analizează impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) asupra sistemului de sănătate din România, evidențiind atât beneficiile, cât și provocările asociate. Studiul a fost realizat printr-o metodologie riguroasă, folosind graficul PRISMA pentru selecția surselor relevante, și a inclus o analiză comparativă cu alte țări europene.
Rezultatele arată o îmbunătățire semnificativă a ratelor de diagnosticare a bolilor rare și accesul mai facil la tratamente de înaltă calitate, dar și dificultăți legate de infrastructura insuficientă și lipsa de specialiști instruiți. Articolul propune soluții concrete, cum ar fi modernizarea infrastructurii digitale, simplificarea legislației și promovarea parteneriatelor internaționale, pentru a depăși aceste obstacole.
În concluzie, prin adoptarea unor strategii bine fundamentate și prin colaborarea activă cu RER, România poate transforma modul în care sunt tratate bolile rare, asigurând un viitor mai bun pentru pacienții care au nevoie de îngrijire specializată.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
1 dec. 2024

Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective. Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
28 nov. 2024

Argumente privind schimbarea imnului de stat

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă  a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
17 nov. 2024

Managementul spitalicesc în contextul economic de cluster

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

În contextul global actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări semnificative datorate nu doar presiunilor financiare, ci și necesității de a asigura servicii medicale de calitate într-un mediu economic tot mai complex. Managementul spitalicesc devine, astfel, o temă esențială de studiu, mai ales când este privit prin prisma economiei de cluster. Un cluster economic, conform definiției date de Porter (1990), reprezintă o concentrare geografică de companii, instituții și organizații interconectate care colaborează și concurează în același timp, creând sinergii care pot duce la o eficiență sporită și la inovare accelerată. Aplicarea conceptului de cluster în domeniul sănătății aduce perspective valoroase pentru optimizarea managementului spitalelor.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024
3 nov. 2024

Un personaj istoric controversat al anilor de cumpănă 1940: generalul de corp de armată Aurel Aldea

de | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 1

Generalul de corp de armată Aurel Aldea a fost unul dintre cei mai cunoscuți oponenți ai mareșalului Ion Antonescu. Încă din anul 1942, generalul Aldea a făcut parte din gruparea implicată în răsturnarea de la putere a regimului Antonescu și întoarcerea armelor de partea forțelor aliate. După lovitura de stat din 23 august 1944, generalul Aldea a devenit, pentru foarte scurt timp, ministru de interne și, mai apoi, comandant al Comandamentului General al Teritoriului. Trecut în rezervă de guvernul Petru Groza, în toamna anului 1945 a înființat comandamentul central al Mișcării Naționale de Rezistență, îndreptat împotrivă regimului pro-sovietic de la București. Arestat în 27 mai 1946, a sfârșit trei ani mai târziu, la 17 octombrie 1949, în Penitenciarul Aiud. Cu alte cuvinte, un personaj istoric controversat, emblematic pentru vremurile zbuciumate pe care le-a trăit. Articolul de față își propune să prezinte parcursul biografic al generalului de corp de armată Aurel Aldea și să ofere un punct de vedere obiectiv, analitic, asupra acțiunilor sale. În acest sens, lucrarea de față a combinat cercetarea istorică, documentară, cu analiza și sinteza informațiilor.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 3, Septembrie 2024
13 iul. 2024

Campanii de publicitate inovatoare pentru instituții culturale: Explorarea oportunităților și cadrului de parteneriat public-privat

de | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Această lucrare investighează strategii inovatoare de promovare a organizațiilor culturale prin parteneriate public-privat, concentrându-se pe colaborări cu agenții de publicitate. Acesta abordează nevoia de metode de promovare eficiente prin explorarea diverselor strategii de publicitate inovatoare, inclusiv gamificarea ca exemplu. Obiectivele includ identificarea nevoilor de promovare ale organizațiilor culturale, evaluarea beneficiilor și provocărilor parteneriatului public-privat și propunerea unui cadru practic de implementare. Metodologia presupune 3 interviuri calitative cu funcționari publici și personal contractual responsabil de comunicare, relații publice și publicitate în cadrul organizațiilor culturale. Constatările arată că, în timp ce parteneriatele public-privat pot spori eforturile de promovare, lipsa de expertiză în rândul personalului instituțional ridică provocări. Lucrarea propune un cadru cuprinzător pentru o colaborare eficientă, susținut de exemple practice, subliniind rolul esențial al parteneriatelor public-privat în modernizarea strategiilor de promovare în sectorul public.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 2, Iunie 2024
15 feb. 2024

Provocări și tendințe în războiul electronic – Războiul asimetric

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Războiul electronic a fost conceput în urmă cu un sfert de secol, dezvoltându-se prin creșterea exponențială a spațiului și a tehnologiilor cibernetice care se bazează, în primul rând, pe semnale electromagnetice. Dar mediul electromagnetic (EME) este un mediu operațional care trebuie configurat pentru a sprijini operațiunile electromagnetice (EMO). Provocările moderne de a face față capacităților de vârf ale adversarilor, în special în confruntările care necesită operațiuni de acces și refuzare zonală, au readus războiul electromagnetic (EW) în prim plan. În prezent, NATO își rescrie doctrina EW și investighează cum să opereze mai eficient în spectrul electromagnetic (EMS). Acest eseu explorează caracteristicile distinctive ale războiului asimetric și analizează provocările și tendințele emergente în războiul electronic în acest context.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024
31 ian. 2024

UTA Găgăuzia de jure parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova, de facto tinde spre separatism

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Prezentul articol este consacrat găgăuzilor, acelor minorități naționale ale statului moldovenesc, care alături de autonomia teritorială, primesc și dreptul la autodeterminare externă în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent. Este de la sine înțeles că exercitarea acestui drept a început să se contureze între timp, materializându-se în evenimentele trecute și prezente în derulare. Desigur, este dificil să ne pronunțăm asupra direcției și locului găgăuzilor pe viitor în țara noastră, dar încercăm totuși o scurtă incursiune asupra împrejurărilor create. Aici fasonăm ideea că noi, toți cetățenii R.M., trebuie să avem conștiința trează a adevărului că trăim pe acest pământ, în această țară și ar fi bine să ne respectăm unii pe alții, legile, limba și celelalte însemne sfinte ale statului nostru, dacă vrem să ajungem la nivelul civilizației țărilor vestice.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024
22 nov. 2023

Câteva opinii privind etnogeneza românilor (2)

de | postat în: Numărul 1, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Articolul prezintă o încercare de trecere în revistă a momentelor importante ale genezei poporului român, într-o viziune alternativă față de cea din manuale și în lumina unor informații recente, în bună măsură străine. Întrucât acestea sunt, aproape în totalitate, accesibile utilizatorilor internetului, am indicat la bibliografie doar principalele surse. Având în vedere că atât informațiile cât și comentariile rămân deschise unor amendări viitoare, lucrarea constituie implicit și o invitație la dialog.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
21 oct. 2023

Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins

de | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Orientul Mijlociu a fost inclus în proiectul american al Marelui Orient (din Maroc până în Afganistan); acest proiect, căruia i-au fost asociate instituțiile financiare internaționale – și, într-o măsură, UE – își propune: să transforme acest ansamblu geopolitic într-un spațiu caracterizat de stabilitate, democrație, dezvoltare economică, în care să fie excluse fanatismul și orice fel de intoleranță.; armonizarea tradițiilor societății musulmane cu modelul de civilizație industrială și postindustrială; combaterea sărăciei, malnutriției și a conflictelor interetnice și interconfesionale prin dezvoltarea economică, democrația, garantarea drepturilor omului, cooperarea regională și internațională, interzicerea proliferării armelor de distrugere în masă, eradicarea evenimentelor teroriste de orice fel etc.

Proiectul ambițios al neoconservatorilor americani – de a pretinde, aproape fără efort, Irakul într-o „iradiere centrală a democrației” în Orientul Mijlociu Mare – a dispărut, iar acum asistăm la izbucnirea unor noi conflicte adiacente cu unele mai vechi, deschise sau latente și, în loc de un nucleu al democrației, avem izbucniri de război care se pot extinde.

1 2 3 4 5 6 7

Articles published according to the current editorial policy

CC BY 4.0