Cunoașterea într-o lume a transformărilor

Știința contemporană se dezvoltă într-un context în care granițele tradiționale dintre discipline devin tot mai permeabile. Problemele majore ale societății nu mai pot fi înțelese exclusiv din perspectiva unei singure specializări: sănătatea implică biologie, psihologie și etică; evoluția societății presupune economie, sociologie, demografie și politică; transformările tehnologice modifică raporturile geopolitice; iar întrebările privind viața, moartea sau natura cunoașterii continuă să lege cercetarea științifică de reflecția filosofică. Numărul de față al revistei Cunoașterea Științifică reflectă în mod sugestiv această diversitate și, în același timp, această nevoie de convergență.

Norme și abateri privind compunerea și derivarea cuvintelor

postat în: Media 0

Masterand- Dobrin Elena-Teodora Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu Societatea este într-o continuă evoluție, totul se schimbă, oamenii fiind obligați să introducă modificări de limbă pentru a putea denumi noul, eliminându-se elemente din trecut care nu mai au referent în viața de zi cu zi. Pe fundalul unor schimbări ce intervin și în zona lexical-semantică și modul în care informațiile noi sunt asimilate, înțelese și folosite corect de către vorbitori. Este esențial să stabilim noțiunile teoretice de bază pentru a … Citeşte mai mult

Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

România se află într-o fază avansată a îmbătrânirii demografice, iar tendința s-a accentuat după 2020. Din perspectiva bunăstării, situația este mixtă. Pe de o parte, sistemul de pensii a fost recalibrat, iar strategia națională pentru îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 fixează corect prioritățile: îngrijire la domiciliu și în comunitate, sprijin pentru îngrijitorii informali, servicii centrate pe persoană și participare socială activă. Pe de altă parte, OECD și Banca Mondială arată că România rămâne dependentă de îngrijirea informală, are personal insuficient și distribuit inegal în sănătate și îngrijire, iar accesul rural la servicii este deficitar. Literatura academică și rapoartele ONG converg în câteva privințe: vârstnicii din România sunt afectați simultan de trei tipuri de vulnerabilități care se întăresc reciproc – venituri mici sau instabile, fragilitate sanitară și excludere relațională/digitală. Concluzia analitică este că România nu are doar o „problemă a pensiilor”, ci o problemă sistemică a longevității insuficient susținute instituțional.

Cuvinte compuse în mediul online

postat în: Media 0

Masterand- Dobrin Elena-Teodora Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu În articolul nostru, axat pe identificarea greșelilor, sesizarea utilizării incorecte a formațiunilor lingvistice, am ales limbajul în surse online din România, întrucât este concludent, frecvent accesat de publicul larg, reprezentativ prin dinamica și varietatea manifestărilor lui, dar și prin marea sa receptivitate la inovația lingvistică, fie ea bună sau rea. În plus, am avut în vedere și faptul că mass-media conferă prestigiu noutăților pe care le transformă în modele, devenind un … Citeşte mai mult

Interpretarea grupului verbal din perspectivă sintactică

postat în: Media 0

Masterand- Dobrin Elena-Teodora Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu În ceea ce privește sintaxa limbii române, aprofundarea acesteia ilustrează un aspect esențial pentru comprehensiunea construcției și evoluția comunicării verbale. Dintre elementele reprezentative ale propoziției, grupul verbal deține o poziție principală, deoarece coordonează și precizează raporturile sintactice dintre constituenții enunțului. Grupul verbal nu reprezintă doar un element fundamental al propoziției, dar și un centru activ, întrucât verbul prezintă acțiunea, starea sau existența și generează părți de propoziție cu funcții sintactice diferite, … Citeşte mai mult

Cunoașterea între complexitate, responsabilitate și reconstrucție critică

Volumul 5, Numărul 2 din iunie 2026 al revistei Cunoașterea Științifică propune un parcurs intelectual amplu, în care cercetarea naturii, analiza societății, reflecția filosofică și interogația asupra tehnologiei nu apar ca domenii separate, ci ca forme complementare ale aceleiași exigențe: înțelegerea lumii în condițiile complexității contemporane. Numărul reunește contribuții din științe naturale, științe sociale, științe formale și filosofie, conform structurii editoriale a revistei.

Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVIII-a, cu participare internațională, la Muzeul Național Cotroceni

postat în: Media 0

Muzeul Național Cotroceni organizează, în perioada 5-6 mai 2026, cea de a XXVIII-a ediție a Colocviului Național de Istorie, manifestare anuală de tradiție, cu tematică științifică și culturală. Subiectele abordate în cadrul evenimentului de anul acesta vor atrage atenția asupra istoriei și patrimoniului Ansamblului Cotroceni în context național, precum şi asupra unor personalități sau evenimente deosebite din istoria României, care i-au marcat evoluția. În cadrul acestei ediții a Colocviului Național de Istorie, organizat și cu participare internațională, vor prezenta comunicări … Citeşte mai mult

COMUNICAT DE PRESĂ: Site-ul jurnalului academic „Cunoașterea Științifică” este disponibil acum în format bilingv, română și engleză

postat în: Media 0

24 martie 2026 — Jurnalul academic „Cunoașterea Științifică” (Scientific Knowledge) anunță disponibilitatea site-ului său web, cunoasterea.ro, în format bilingv, în limba română și limba engleză, într-un nou pas de consolidare a vizibilității sale editoriale și a accesului internațional la conținutul științific publicat. În prezentarea revistei sunt evidențiate profilul academic al publicației, accesul deschis, precum și publicarea de articole în mai multe limbi, inclusiv în engleză. Această evoluție vine în continuarea unei orientări editoriale asumate încă din 2022, când jurnalul a … Citeşte mai mult

Știință și filosofie, 7 martie

postat în: Media 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

1 2 3 4 5 … 13

Articles published according to the current editorial policy