Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVIII-a, cu participare internațională, la Muzeul Național Cotroceni

postat în: Media 0

Muzeul Național Cotroceni organizează, în perioada 5-6 mai 2026, cea de a XXVIII-a ediție a Colocviului Național de Istorie, manifestare anuală de tradiție, cu tematică științifică și culturală. Subiectele abordate în cadrul evenimentului de anul acesta vor atrage atenția asupra istoriei și patrimoniului Ansamblului Cotroceni în context național, precum şi asupra unor personalități sau evenimente deosebite din istoria României, care i-au marcat evoluția. În cadrul acestei ediții a Colocviului Național de Istorie, organizat și cu participare internațională, vor prezenta comunicări … Citeşte mai mult

COMUNICAT DE PRESĂ: Site-ul jurnalului academic „Cunoașterea Științifică” este disponibil acum în format bilingv, română și engleză

postat în: Media 0

24 martie 2026 — Jurnalul academic „Cunoașterea Științifică” (Scientific Knowledge) anunță disponibilitatea site-ului său web, cunoasterea.ro, în format bilingv, în limba română și limba engleză, într-un nou pas de consolidare a vizibilității sale editoriale și a accesului internațional la conținutul științific publicat. În prezentarea revistei sunt evidențiate profilul academic al publicației, accesul deschis, precum și publicarea de articole în mai multe limbi, inclusiv în engleză. Această evoluție vine în continuarea unei orientări editoriale asumate încă din 2022, când jurnalul a … Citeşte mai mult

Știință și filosofie, 7 martie

postat în: Media 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

Interdisciplinaritate și responsabilitate epistemică în societatea contemporană: Repere tematice pentru o cunoaștere integrativă

Într-o epocă în care ritmul transformărilor depășește adesea ritmul reflecției, miza unei reviste științifice nu mai este doar aceea de a informa, ci de a orienta. Volumul 5, Numărul 1 al revistei Cunoașterea Științifică își asumă această responsabilitate: pune în dialog discipline, metode și sensibilități diferite pentru a răspunde unei întrebări comune — cum rămânem umani într-o lume tot mai complexă, mai conectată și mai automatizată?
Textele reunite în acest număr nu oferă certitudini simpliste. Ele construiesc, dimpotrivă, un spațiu al nuanței: între progres și prudență, între performanță și echilibru, între memorie și viitor, între calcul și conștiință. Avem în față un dosar intelectual dens, în care științele naturale, sociale, formale și filosofia converg către aceeași idee: cunoașterea autentică este una integratoare.

Petrache Poenaru: spiritul enciclopedic al modernității românești

postat în: Media 0

Petrache Poenaru – 150 de ani de la trecerea în eternitate. O celebrare a spiritului inovator românesc. La 2 octombrie 2025, în elegantul Amfiteatru Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc simpozionul omagial dedicat împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Petrache Poenaru (1799–1875), personalitate emblematică a culturii și științei românești, inventator, pedagog, inginer și vizionar al epocii moderne. Evenimentul a fost organizat de Academia Română, prin Comitetul Român de Istorie și … Citeşte mai mult

Știință și filosofie, 10 noiembrie

postat în: Media 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

Știință și filosofie, 6 octombrie

postat în: Media 0

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a mers la Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperiri fundamentale despre „frânele” sistemului imunitar: celulele T reglatoare (T-reg) și rolul genei FOXP3 în toleranța periferică. Munca lor explică de ce, în mod normal, nu ne auto-atacăm țesuturile și deschide piste pentru terapii contra bolilor autoimune și, potențial, pentru imunooncologie. Importanța este dublă: o schimbare de paradigmă în imunologie și validarea clinică a unor ținte deja urmărite în biotehnologie. Anunțul a deschis … Citeşte mai mult

Știri din știință și filosofie, 1 septembrie

postat în: Media 0

CERN pregătește următoarea eră în fizica particulelor Profesorul Mark Thomson urmează să preia conducerea CERN în ianuarie 2026, oferind un impuls pentru explorarea fenomenelor fundamentale precum materia întunecată și supersimetria folosind proiectul Future Circular Collider – o versiune de aproape opt ori mai puternică decât actualul LHC. Thomson susține că investițiile în cercetarea cuantică și particule pot genera beneficii tehnologice cu aplicabilități medicale – inclusiv în tratamentele oncologice. The Times Redefinirea secundei: frontieră tehnologică și filosofică O serie de ceasuri … Citeşte mai mult

1 2 3 4 5 12

Articles published according to the current editorial policy